Recent, pe fundalul unei Grecii profund zguduite de criză, într-o Atenă în care frământările sociale blocau zone importante ale oraşului – într-una din zile, chiar întreaga circulaţie –, s-a desfăşurat al 23-lea Congres al Asociaţiei Internaţionale a Stomatologilor Pediatri (IAPD). Reuniunea a fost găzduită de Societatea Elenă a Stomatologilor Pediatri, care a aniversat, cu această ocazie, 50 de ani de activitate. (...)

    Nu pot trece cu vederea şi doresc să împărtăşesc cele relatate de o seamă de colegi şi nu numai, dar şi ceea ce eu însămi am pătimit. Uneori, o înşiruire de fapte poate da de gândit mai mult decât un lung comentariu. (...)

   Au trecut aproape 23 de ani de SIDA peste România. Acum, în anul voluntariatului, îmi dau seama că suflul nou, primul ajutor pentru îngrijirea copiilor din România cu această boală, l-am primit de la voluntari. Au venit din toată lumea, chiar din 1990, tineri şi mai puţin tineri, fără şcoală sau şcoliţi, dar toţi cu o dăruire care ne uimea pe noi, românii, obişnuiţi doar cu munca voluntară în agricultură. (...)

 

   Clinica de Cardiologie din Fundeni a editat, recent, în seria „Tineri elevi ai unei vechi Şcoli“, o carte de Imagistică la bolnavi cardiaci, sub redacţia dnei prof. dr. Carmen Ginghină, ce aduce noutăţi – ca mesaj ştiinţific, didactic – în peisajul actual al literaturii de specialitate. O prezentare oarecum ieşită din tipare a acestei extrem de utile apariţii editoriale este alcătuită de dna prof. dr. Rodica Avram. (...)

   Puţine dintre articolele scrise de colegi, în numele multora dintre noi, atinşi sau zdrobiţi de reforma în sistemul sanitar, au trezit reacţii publice din partea celor ce ar fi trebuit să aibă răspunsurile pregătite. Nici eu nu-mi amintesc vreo reacţie oficială în ceea ce priveşte propriile-mi tentative. În zecile de ani în care ne-au năpădit tranziţiile, am cunoscut sentimentul că am dreptul să mă plâng doar dacă nemulţumirii exprimate civilizat şi public nu i s-au dat răspunsuri. Un pacient, fost director administrativ al unuia din spitalele desfiinţate dar încă „nereformate“, profund tulburat, găsea mai important necazul personalului decât cel propriu. Omul mai avea câteva luni până la atingerea vârstei de pensionare, dar cei mulţi nu ştiau încotro s-o apuce. (...)

   Peritonitele secundare bacteriene rezultă în urma vărsării conţinutului gastrointestinal în cavitatea abdominală printr-o perforaţie. Pe la mijlocul anilor ’70, s-a stabilit că etiologia peritonitelor este pluribacteriană. Deşi resursele s-au îmbunătăţit, mortalitatea în peritonite a rămas înaltă, acestea necesitând atât o intervenţie chirurgicală la timp, cât şi un tratament antimicrobian cu spectru larg. Cea mai frecvent întâlnită bacterie aerobă este Escherichia coli, iar dintre germenii anaerobi – Bacteroides fragilis. (...)

   Reacţia organismului în prezenţa unei agresiuni de etiologie infecţioasă sau non-infecţioasă însumează, în primă fază, asocierea dintre o reacţie imună şi una inflamatorie la nivel local, care ulterior tinde să se generalizeze. Manifestările clinice care indică generalizarea acestei reacţii au fost asociate cu mai mulţi markeri bio-umorali, pentru a contura un sindrom clinico-biologic semnificativ. Acesta a fost intitulat iniţial SIRS (systemic inflammatory response syndrome – sindromul răspunsului inflamator sistemic). (...)

 

   În căutarea adevăratei elite medicale din România, după Iaşi şi Bucureşti e timpul să poposim la Cluj. Inaugurată de regele Ferdinand imediat după Marea Unire din 1918, Şcoala de medicină de aici a devenit repede, graţie unei generaţii strălucite (Niţescu, Iacobovici, Haţieganu, Bologa), un punct de referinţă pe harta academică a Europei de Est. La Cluj lucrează astăzi şi un om care se bucură de cea mai înaltă recunoaştere internaţională printre clinicienii români, oncologul conf. dr. Tudor Ciuleanu. (...)